Întrebări și Răspunsuri

Cele mai frecvente întrebări

  • Cum va fi asigurată Republica Moldova cu vaccinuri anti-Covid-19?

    În perioada 20-21 iulie, specialiștii epidemiologi din țară au participat la consultări cu reprezentanții Alianței Globale pentru Vaccinuri și Imunizări (GAVI), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Coaliția pentru inovații în pregătirea antiepidemică (CEPI), unde au fost discutate aspectele dezvoltării, producerii, testării și livrării vaccinurilor anti-COVID-19. Ca urmare a discuțiilor, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a expediat o scrisoare de intenție în adresa Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a participa la programul COVAX, iar la 30 iulie a fost aprobată eligibilitatea Republicii Moldova de acces la vaccinurile anti-COVID-19 prin intermediul platformei COVAX. Aceasta este o inițiativă globală, care are drept scop accelerarea dezvoltării și fabricării vaccinurilor anti-Covid-19 și garantarea accesului echitabil la vaccinuri anti-COVID-19, gratuit pentru 20% din populație pentru 92 țări, care sunt parte a inițiativei. Din momentul acceptării Republicii Moldova în program, specialiștii din țara noastră au fost în discuții continue cu reprezentanți COVAX și ai Organizației Mondiale a Sănătății pentru a asigura țara cu vaccinuri anti-COVID-19.

    La data de 7 decembrie 2020, MSMPS a transmis în termenii stabiliți „Partea A” a cererii pentru vaccinul anti-COVID-19 către COVAX, perfectată în colaborare cu OMS și UNICEF, care cuprinde datele generale, estimările privind populația țintă pentru vaccinare, posibilitatea de accesare a prețurilor preferențiale, caracteristicele vaccinurilor, domeniul de aprobare a vaccinului, gestionarea evenimentelor adverse și capacitatea lanțului frigorific. Varianta preliminară a fost transmisă de MSMPS către NITAG (Comitetul Național Consultativ de Experți în domeniul Imunizărilor) și în urma consultărilor cu OMS și UNICEF a fost elaborată varianta finală a documentelor necesare pentru solicitarea vaccinului anti-COVID pe platforma COVAX, inclusiv și „Partea B” a cererii care include specificațiile generale de semnare cu producătorul de vaccinuri. Cererea cu ambele compartimente A și B a fost semnată de MSMPS și Ministerul Finanțelor la data de 30 decembrie 2020 și a fost transmisă către COVAX. Republica Moldova a solicitat acoperirea a 50% din populație cu doze de vaccin anti-COVID-19 prin intermediul COVAX, dintre care 20% oferite gratuit și 30% prin intermediul mecanismului de partajare a costurilor cu prețuri preferențiale, acordate Republicii Moldova. Cea mai importantă sursă de asigurare a țării cu vaccinuri anti-COVID-19 va fi platforma COVAX, fiind un mecanism internațional supravegheat de cele mai importante autorități de sănătate din lume. Republica Moldova va beneficia de vaccin anti-COVID-19 și prin intermediul donațiilor din partea statelor partenere.  De asemenea, în baza necesităților de vaccin anti-COVID-19 a Republicii Moldova și odată cu mărirea disponibilității vaccinurilor anti-COVID-19 la nivel global, Republica Moldova va negocia achiziționarea vaccinurilor anti-COVID-19 direct cu producătorii.

  • Ce reprezintă platforma COVAX și de ce Republica Moldova primește gratuit sau la prețuri preferențiale vaccinuri anti-Covid?

    COVAX este o inițiativă globală care are drept scop accelerarea dezvoltării și fabricării vaccinurilor anti-Covid-19 și garantarea accesului echitabil la vaccinuri anti-COVID-19, gratuit pentru 20% din populație pentru 92 țări, care sunt parte a inițiativei. COVAX este gestionată de Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări (GAVI), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Coaliția pentru Inovații în Pregătirea Antiepidemică (CEPI). COVAX este o platformă care sprijină cercetarea, dezvoltarea și fabricarea unei game largi de vaccinuri împotriva COVID-19. Totodată, COVAX are și rolul de negociere a prețurilor cu producătorii. Scopul inițial este de a avea la dispoziție două miliarde de doze, disponibile până la sfârșitul anului 2021, care ar trebui să fie suficiente pentru a proteja personalul medical din prima linie, din țările participante, precum și persoanele vulnerabile și cele din grupurile de risc. COVAX identifică potențialele vaccinuri și colaborează cu producătorii pentru a-i stimula să își extindă capacitatea de producție, înainte ca vaccinurile să primească autorizarea agențiilor responsabile. Acest lucru încurajează producătorii, care, de obicei sunt reticenți și nu riscă să facă investiții semnificative pentru extinderea capacităților de producere a vaccinului, până când nu primesc aprobarea pentru un vaccin. În contextul pandemiei actuale, acest lucru ar duce la întârzieri și, respectiv, la producerea unui număr mai mic de vaccinuri, odată ce vaccinurile sunt autorizate. În luna Iulie 2020, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a expediat o scrisoare de intenție în adresa Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a participa la programul COVAX, iar la 30 iulie a fost aprobată eligibilitatea Republicii Moldova. În cadrul acestui program, Republica Moldova va beneficia de circa 1.4 mln doze gratuite, suficiente pentru a vaccina 700 mii persoane, care reprezintă 20% din populația țării. De asemenea, alte 2.074.742 de doze suficiente pentru a vaccina încă 30% din populație sau peste 1.037.371 de persoane vor fi disponibile pentru țara noastră la prețuri preferențiale, prin mecanismul de partajare a costurilor.

  • Este obligatorie vaccinarea împotriva Covid-19?

    Vaccinarea împotriva Covid-19 este gratuită și nu este obligatorie, dar este una dintre cele mai bune soluții pentru a reduce din riscul de a face o formă de boală severă. La fel ca și în cazul vaccinurilor administrate împotriva altor boli, vaccinarea îți poate salva propria viață, precum și a celor din jurul tău. Cu cât mai mulți oameni vor fi vaccinați, dezvoltând o imunitate colectivă, cu atât mai repede vom putea reveni la un regim normal de activitate. 

  • Cum va acționa vaccinul asupra organismului dacă o persoană a avut Covid-19 în formă asimptomatică și nu a știut despre asta? Dacă o persoană a fost infectată cu Covid-19 și are deja anticorpi, de ce trebuie să se vaccineze?

    Persoana care dorește să fie vaccinată, o poate face indiferent de timpul trecut după suportarea bolii. Vaccinul administrat persoanelor, care au suportat boala în forma asimptomatică, nu duce la dezvoltarea reacțiilor adverse. În studiile clinice, a fost încurajată înrolarea persoanelor recent trecute prin boală pentru a putea supraveghea posibilitatea apariției reacțiilor adverse. Persoana, care a fost infectată cu COVID-19, dezvoltă o imunitate de scurtă durată care poate varia între 3-6 luni, în funcție de forma bolii suportate, iar vaccinarea împotriva infecției COVID-19 dezvoltă o imunitate cu durată mult mai îndelungată și stabilă. Autoritățile de sănătate, responsabile de procesul de certificare a vaccinurilor anti-Covid-19, nu recomandă testarea persoanelor la Covid-19 sau testarea la prezența anticorpilor înainte de vaccinare, pentru că acest lucru nu va influența cu nimic acțiunea vaccinului, ci doar va încetini procesul de vaccinare. Respectiv, atât persoanele care au dezvoltat o formă asimptomatică, cât și persoanele care au trecut prin infecția Covid, sunt eligibile pentru vaccinare. De exemplu, vaccinurile împotriva rujeolei, varicelei și rabiei sunt administrate chiar și atunci când o persoană deja a fost infectată. În confirmarea celor menționate, în cadrul studiilor clinice realizate pentru vaccinul Pfizer, au fost incluse persoanele care au avut Covid-19, cele care nu au fost infectate și persoanele care au primit virusul în timpul studiului. Niciuna dintre aceste categorii nu a prezentat efecte post-vaccinare. 

  • Pentru ce categorii de persoane este contraindicată vaccinarea anti-Covid-19?

    Potrivit datelor oficiale, vaccinarea este contraindicată persoanelor care prezintă anamnestic de reacție alergică severă (anafilaxia) la orice componentă a vaccinului. De menționat că vaccinul Pfizer-BioNTech COVID-19 nu conține latex, conservanți sau urme de ouă, acestea fiind cele mai frecvente și reactive componente ale altor vaccinuri.

    La fel, necesită mai multă precauție administrarea vaccinului la persoanele cu anamnestic de reacție alergică severă la orice vaccin sau terapie injectabilă intramusculară, intravenoasă sau subcutanată. Se recomandă ca aceste persoane să fie supravegheate pentru o perioadă de aproximativ 30 de minute după administrarea vaccinului pentru a monitoriza apariția evenimentelor adverse imediate, în timp ce pentru persoanele fără anamnestic de reacții alergice, este suficientă o perioadă de aproximativ 15 minute. Înainte de a fi administrat vaccinul, persoana va fi consultată de medicul de familie pentru următoarele aspecte: ● reacție alergică severă după orice alt vaccin injectabil administrat în trecut. ● boală severă sau o infecție cu febră mare. Cu toate acestea, vaccinul poate fi administrat dacă febra este scăzută sau este prezentă o infecție ușoară la nivelul căilor respiratorii superioare, de exemplu o răceală. ● un sistem imunitar slăbit din cauza unei boli cum este infecția cu HIV sau din cauza unui medicament care afectează sistemul imunitar, precum un corticosteroid. Contraindicații pentru vaccinare le au persoanele care prezintă: ● Reacție alergică severă (de exemplu, anafilaxie) după o doză anterioară de vaccin ARNm COVID-19 sau oricare dintre componentele sale. ● Reacție alergică imediată de orice severitate la o doză anterioară a unui vaccin ARNm COVID-19 sau oricare dintre componentele sale (inclusiv polietilen glycol și/sau polisorbat).

  • Este permisă vaccinarea pentru persoanele care suferă de HIV, cancer, hepatită virală cronică?

    Persoanele cu infecție HIV, alte afecțiuni imunodeprimante, precum și persoanele, care administrează terapii imunosupresive, prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă severă a infecției cu SARS-CoV-2. În prezent, nu sunt date disponibile care stabilesc siguranța și eficacitatea vaccinului la această categorie de persoane. Totuși, acest grup de pacienți pot administra vaccinul dacă nu prezintă alte contraindicații. Deasemenea, trebuie luat în considerație că aceste persoane pot dezvolta un răspuns imun redus, motiv pentru care trebuie să urmeze și celelalte recomandări de protecție față de infecția COVID-19. Vaccinul poate fi administrat și persoanelor care prezintă maladii subiacente, dar care nu au contraindicații la vaccinare. Studiile clinice de faza 2/3 realizate pe grupul de persoane cu comorbidități, inclusiv cele care prezintă un risc înalt de a dezvolta o formă severă de COVID-19, au demonstrat un profil de siguranță și eficacitate similară cu grupul de persoane fără comorbidități.

  • Copiii și adolescenții vor fi vaccinați?

    În prezent, sunt acceptați pentru vaccinare doar copiii cu vârsta de la 16 ani, în cazul administrării vaccinului Comirnaty (Pfizer) și tinerii de la 18 ani, în cazul administrării vaccinului Moderna. Este important ca vaccinurile COVID-19 să fie temeinic testate pentru copii, deoarece nu putem presupune că vor acționa la fel ca și în cazul adulților. Acest lucru este foarte important, deoarece copiii nu sunt afectați de infecția cu COVID-19 în aceeași măsură. 

  • Este permisă/recomandată vaccinarea pentru femeile gravide? Dacă da, vaccinarea va afecta fătul?

    Femeile însărcinate nu au fost incluse în studiile precoce privind vaccinul COVID-19, dar unele participante au fost fie însărcinate și nu știau despre asta la acel moment, fie au rămas însărcinate pe parcursul desfășurării studiului. În consecință, există date incomplete cu privire la vaccinarea femeilor gravide. Vestea bună este că la acest grup mic de femei nu s-au depistat efecte nedorite și vaccinul a funcționat. Însă, sunt necesare date suplimentare despre utilizarea vaccinului la un număr mai mare de femei însărcinate. Mai multe instituții de profil medical specific au venit cu recomandări ca femeile însărcinate, care fac parte dintr-un grup de risc, să primească vaccinul anti-COVID-19 dacă aleg să facă acest lucru. Femeile însărcinate sunt expuse unui risc crescut de a dezvolta complicații atunci când sunt infectate cu COVID-19, comparativ cu femeile care nu sunt gravide. Femeile gravide, care decid să primească vaccinul anti-COVID-19, trebuie să fie monitorizate de către medicul lor. De asemenea, fiecare gravidă trebuie să respecte cu strictețe măsurile epidemiologice. 

  • Este permisă vaccinarea pentru mamele care alăptează?

    Deși femeile care alăptează nu au fost incluse în studiile clinice, datele actuale sugerează că COVID-19 nu se transmite prin laptele matern. Pe de altă parte, unele femei care alăptează vor avea un risc mai mare de expunere, astfel încât ar putea beneficia de vaccin. Se recomandă ca femeile să nu întârzie alăptarea pentru nicio perioadă de timp după ce au fost vaccinate. De asemenea, bebelușul poate beneficia de anticorpi sau celule imune care pot fi introduse prin laptele matern după vaccinarea mamei. Aceasta se numește imunitate pasivă.

  • Persoanele, care dețin un certificat de vaccinare, vor putea călători fără a sta în autoizolare?

    Condițiile de călătorie în diferite țări sunt elaborate de autoritățile responsabile pentru situațiile de urgență. Fiecare țară va decide individual condițiile de intrare în țară, în funcție de recomandările OMS.  În prezent, persoanele, care au certificat de vaccinare împotriva infecției COVID-19, pot intra pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi necesar să stea în autoizolare.

  • O persoană se poate vaccina dacă este infectată cu Covid-19?

    Persoanele, care sunt infectate cu Covid-19, trebuie să respecte toate măsurile de izolare până la finalizarea tratamentului prescris. După ce persoanele sunt declarate vindecate și nu mai trebuie să respecte măsurile de autoizolare, sunt eligibile pentru vaccinare. Excepție sunt persoanele care, în cadrul tratamentului împotriva Covid-19 au urmat terapia cu anticorpi. În acest caz, ele trebuie să aștepte încă trei luni înainte de a fi vaccinate.

  • La cât timp, după administrarea vaccinului, persoana va înregistra o imunitate stabilă la Covid-19?

    Vaccinurile ARNm sunt administrate în două doze. După prima doză, persoanele vaccinate vor avea o anumită imunitate, dar cel mai sigur răspuns imun al organismului parvine după aproximativ 14 zile de la administrarea ultimei doze de vaccin. Este important să înțelegem că vaccinul este doar unul dintre instrumentele care reduce din riscul de infectare și de a face o formă severă. Respectiv, persoanele vaccinate, pentru propria sănătate și sănătatea celor din jur, trebuie să respecte toate măsurile de siguranță anti-Covid-19, recomandate de specialiști, în continuare. 

  • Cum a fost posibilă dezvoltarea vaccinurilor în termen atât de scurt?

    Studiile asupra coronavirusurilor au început după declanșarea epidemiei de SARS-CoV-1, înregistrată în 2002 și MERS în 2012. Cercetătorii și-au concentrat atenția asupra dezvoltării vaccinurilor anti-SARS și anti-MERS. Dat fiind faptul că epidemia cauzată de aceste virusuri nu a determinat un impact atât de înalt la nivel mondial ca și infecția COVID-19, iar cazurile de SARS și MERS s-au diminuat considerabil, dezvoltarea vaccinurilor împotriva acestor infecții a fost stopată. Odată cu declanșarea pandemiei COVID-19, cercetătorii au reluat acele studii, cu realizarea unor etape ale testărilor clinice concomitent pentru a obține un vaccin eficient și sigur cât mai curând posibil. În trecut, vaccinurile au fost dezvoltate printr-o serie de pași care pot dura mulți ani. Acum, având în vedere nevoia urgentă de vaccinuri COVID-19, investițiile financiare fără precedent și colaborările științifice, a fost accelerat modul în care sunt dezvoltate vaccinurile. Asta înseamnă că unii dintre pașii din procesul de cercetare și dezvoltare au avut loc în paralel, menținând în același timp standarde clinice și de siguranță stricte.

  • Cum au fost testate vaccinurile?

    Vaccinurile anti-Covid-19 au fost dezvoltate și testate conform tuturor standardelor medicale și științifice în baza cărora au fost dezvoltate și aprobate toate vaccinurile folosite pe larg. Majoritatea vaccinurilor au fost dezvoltate în colaborare cu instituții internaționale de sănătate și instituții guvernamentale din SUA și UE, astfel s-a asigurat respectarea tuturor rigorilor științifice. În cadrul studiilor clinice din faza I, au participat câteva zeci de persoane pentru a testa siguranța vaccinului și dacă acesta generează un răspuns imun. În etapa II, vaccinul a fost administrat unor grupe de câteva sute sau mii de voluntari. Astfel, s-a studiat dacă există posibile efecte secundare și cât de bine răspunde sistemul imun. 

    Totodată, începând cu faza II, testările clinice au început să se desfășoare în diferite țări și în diferite grupuri de vârstă pentru a verifica siguranța și răspunsul imun pentru diverse categorii de populație. În baza rezultatelor pozitive ale primelor două faze și după aprobarea din partea autorităților de sănătate publică, companiile farmaceutice au inițiat faza III de testare clinică. Această fază este cea mai importantă, pentru că determină eficiența și siguranța unui vaccin. Rezultatele acestei faze stau la baza aprobării vaccinului de autoritățile internaționale de sănătate. Pentru fiecare vaccin aprobat, au avut loc testări clinice de faza III pe un număr de 20.000 - 45.000 de voluntari. În faza III,  Pfizer și BioNTech au testat vaccinul anti-Covid-19 pe un grup de 43.500 voluntari, Moderna a testat vaccinul său pe un grup de 30.000 de voluntari, iar Johnson & Johnson testează vaccinul său pe un grup de 45.000 de voluntari.

  • Cât de sigure sunt vaccinurile?

    Toate vaccinurile, aprobate de către autoritățile din SUA, Uniunea Europeană și precalificate de OMS, au trecut toate etapele necesare de testare clinică. În cadrul acestor evaluări, peste 40.000 de persoane au fost incluse în testările clinice ale fiecărui vaccin și nu au fost înregistrate reacții adverse severe. Vaccinurile produse de Pfizer, Moderna și AstraZeneca, care au fost aprobate de OMS pentru utilizare de urgență, au fost administrate de peste 50.000.000 de ori, fără înregistrarea evenimentelor adverse extrem de severe.

  • Care sunt reacțiile adverse înregistrate în cadrul etapelor de dezvoltare a vaccinurilor anti-covid?

    În cadrul studiilor clinice, au fost înregistrate unele evenimente adverse post imunizare. EAPI-urile minore, înregistrate după administrarea vaccinurilor anti-COVID-19 sunt similare cu cele înregistrate și în cazul altor vaccinuri injectabile și includ: dureri în locul injectării, cefalee, oboseală, dureri musculare. Au mai fost înregistrate alte EAPI minore, care includ: febra, frisoane, greața, artralgie (dureri în încheieturi). Până la moment, nu au fost raportate evenimente adverse severe. Drept precauții/contraindicații generale pentru orice vaccin sunt posibile reacții alergice, inclusiv anafilaxie, la o componentă a vaccinului. 

  • Cineva va realiza controlul și monitorizarea reacțiilor adverse la vaccin?

    Monitorizarea evenimentelor post-imunizare, se va efectua în conformitate cu Ghidul de supraveghere a EAPI în Republica Moldova, și conform Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției sociale cu privire la funcționarea sistemului de evaluare a cauzalității și clasificare a evenimentelor adverse post imunizare. La apariția unui eveniment post-imunizare se îndeplinesc pașii descriși în Ghidul de supraveghere: se va completa o fișă care va descrie EAPI și se va transmite la ANSP. Fiecare EAPI va fi raportat, evaluat și clasificat conform procedurii stabilite.

  • Persoanele alergice se pot vaccina împotriva COVID-19?

    CDC recomandă oamenilor să fie vaccinați chiar dacă au antecedente de reacții alergice severe care nu au legătură cu vaccinurile sau medicamentele injectabile, cum ar fi alergiile la alimente, animale de companie, venin sau latex. Persoanele cu antecedente de alergii la medicamente pe cale orală sau antecedente familiale de reacții alergice severe pot fi, de asemenea, vaccinate. În același timp, un istoric de reacție alergică severă (de exemplu, anafilaxie) la orice componentă a vaccinului reprezintă o contraindicație. Persoanele care s-au confruntat cu alergii severe sau, anterior au avut parte de o experiență negativă asociată administrării unui vaccin trebuie să se adreseze medicului de familie la o consultație preventivă pentru a se realiza evaluarea riscului, aprecierea tipului și severității reacției anterioare, precum și fiabilitatea informațiilor.

  • Vaccinul împotriva COVID-19 poate schimba structura ADN-ulu?

    Cu certitudine putem afirma că este o altă informație falsă. Vaccinurile împotriva COVID-19 nu modifică și nu interacționează în niciun fel cu AND-ul celulelor. În prezent, în întreaga lume, pentru stoparea pandemiei cauzate de COVID- 19, au fost autorizate și recomandate pentru utilizare mai multe tipuri de vaccinuri. Două dintre aceste tipuri: cele pe bază de ARNm și cele cu vector viral, furnizează material genetic către celulele noastre pentru a iniția procesul de protecție împotriva virusului care cauzează COVID-19, dar este necesar să înțelegem cu toții că acest material nu pătrunde niciodată în nucleul celulei unde se păstrează AND-ul nostru. ARN-ul mesager determină celula să producă proteine pentru a stimula sistemul imunitar, apoi se descompune rapid, fără a afecta cumva AND-ul. Prin urmare, vaccinul împotriva COVID-19 nu poate produce modificări în ADN-ul uman, pentru că serul nu ajunge la acesta. Acest mit are scopul de a induce populația în eroare.

  • Ce trebuie să cunoaștem despre varianta Delta? E mai periculoasă decât variantele inițiale ale Sars Cov 2?

    Varianta Delta, cunoscută și sub denumirea de B.1.617.2, este o variantă descendentă a variantei SARS-CoV-2. Aceasta a fost descoperită pentru prima dată în India la sfârșitul anului 2020, iar, pe 31 mai 2021, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a numit-o varianta Delta. Are mutații în gena care codifică proteina spike SARS-CoV-2. În august 2021, Public Health England (PHE) a raportat o rată a mortalității de 0,3% din cele 386,835 de persoane infectate cu Delta, unde 46% din cazuri și 6% din decese au fost în rândul persoanelor nevaccinate, cu vârsta mai mică de 50 de ani.

    Totodată, se consideră că această variantă este parțial responsabilă pentru cel de-al doilea val al pandemiei din India care a început în februarie 2021. Ulterior, a contribuit la un al treilea val în Fiji, Regatul Unit și Africa de Sud. Până pe 24 august 2021, varianta s-a răspândit în 163 de țări. Atunci OMS a declarat că aceasta devine tulpina dominantă la nivel global.

    Pe 23 iulie curent, Institutul de virusologie din Berlin a confirmat prezența variantei Delta a virusului SARS-CoV-2 în Republica Moldova.

    Datele actuale indică faptul că Delta este cu 40-60% mai contagioasă decât Alpha și aproape de două ori mai transmisibilă decât varianta originală Wuhan a SARS-CoV-2. Mai mult, s-au găsit mai multe particule virale în căile respiratorii ale pacienților infectați cu varianta Delta. Un studiu chinez a raportat că încărcăturile virale în infecțiile cu Delta erau de circa 1.000 de ori mai mari decât cele din infecțiile cauzate de alte variante. Ca răspuns la aceste informații, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră Delta drept „cea mai rapidă și ușor de transmis” variantă de până acum. Daca varianta originală a virusului putea infecta alte două persoane, varianta Delta poate infecta alte șase. Este similar cu transmiterea varicelei, asa cum se menționează într-un raport CDC. 

    Intensificarea transmiterii infecției este determinată de trei factori:

    - circulația mai multor variante, în special Delta și Delta+,

    - relaxarea măsurilor destinate să prevină și să controleze transmiterea virusului,

    - numărul mare de persoane care încă nu sunt imunizate, nu doar în țară, dar și la nivel mondial (doar XX % din populația mondială au primit cel puțin o singură doză).

  • Varianta Delta prezintă simptome diferite de variantele inițiale? Care sunt acestea?

    Potrivit sondajelor efectuate în Marea Britanie, unde Delta reprezintă aproximativ 90% din cazurile actuale de COVID-19, simptomele tind să fie puțin diferite de alte variante, dar asta nu înseamnă neapărat că simptomele asociate sunt mai severe. Febra, durerile de cap, durerile de gât și rinoreea sunt frecvente, în timp ce tusea și pierderea mirosului sunt mai puțin frecvente. În același timp, alte rapoarte asociază varianta Delta cu simptome mai grave, inclusiv deficiențe de auz, probleme gastro-intestinale severe și cheaguri de sânge care duc la moarte tisulară și gangrene. Persoanele vaccinate, dacă contractă varianta Delta, de obicei sunt fie asimptomatice, fie prezintă simptome foarte ușoare. Simptomele lor seamănă mai mult cu cele ale unei răceli obișnuite, cum ar fi tuse, febră sau cefalee și pierderea simțului mirosului și/sau gustului într-o proporție mai mică.